Disciplina: LIMBA ROMÂNĂ. CICLUL LINGVISTIC

FACULTATEA LITERE
Subiectele pentru examenul de admitere la studii de masterat
Studii filologice şi spiritualitate creştină (MP)
Lingvistică şi comunicare (MP)
Disciplina: LIMBA ROMÂNĂ. CICLUL LINGVISTIC
Programele:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Obiectul de studiu al Foneticii; aspectul fonologic al sunetului; coraportul dintre sunet şi
fonem, sunet şi literă, fonem şi literă.
Accentul în limba română; tipurile accentului. Cuvinte oxitone, paroxitone şi
proparoxitone; caracterizarea lor.
Împrumuturi lexicale recente în limba română: cuvinte de origine franceză, engleză ş.a.;
necesitatea – non-necesitatea lor.
Sinonime lexicale şi contextuale; efectul stilistic al sinonimelor în limbajul oral şi în cel
scris.
Structura morfologică a cuvîntului. Tipuri de flexiune: flexiune sintetică, flexiune
analitică, flexiune supletivă, flexiune mixtă.
Categoriile gramaticale ale substantivului - genul, numărul, cazul la substantive în limba
română. Funcţiile sintactice ale substantivelor. Adaptarea la sistemul flexionar al limbii
române a substantivelor neologice.
Adjectivul ca parte de vorbire: tipologia adjectivelor; gradele de comparaţie – structura şi
semantica lor. Adjective invariabile din perspectiva categoriei comparaţiei. Funcţiile
sintactice ale adjectivelor.
Pronumele şi adjectivele pronominale. Definiţii. Clasificări. Opoziţii categoriale.
Funcţiile sintactice ale formelor atone la diferite cazuri gramaticale. Valoarea deictică a
pronumelor.
Verbul. Categoriile gramaticale de mod, timp, persoană, tranzitivitate şi diateză.
Modurile personale şi modurile nepersonale ale verbului. Verbe neregulate. Funcţii
sintactice ale verbului.
Problema clasificării propoziţiilor după structură (bimembre, monomembre) şi după
conţinut şi intonaţie (enunţiative, interogative, imperative, dubitative).
Tipologia predicatului verbal simplu, verbal compus şi nominal.
Atributul şi tipologia lui în limba română (atribute adjectivale, participiale, supinale,
gerunziale, infinitivale).
Complemente directe, indirecte şi circumstanţiale.
Coordonarea prin joncţiune şi prin juxtapunere: posibilităţile transformaţionale ale unor
propoziţii coordonate; subordonarea prin joncţiune şi juxtapunere şi posibilităţile
transformaţionale ale unor propoziţii subordonate.
D.Cantemir şi preocupările lui de probleme limbii române.
Contribuţia Şcolii ardelene la studierea etnogenezei şi glotogenezei românilor;
reprezentanţii Şcolii ardelene şi unele lucrări ale lor.
Norma lingvistica şi limbajul standard; raportul sistem-normă-uz; tipuri de norme.
Frazeologismele şi alte structuri stereotipe, resursele stilistice ale acestora în diverse
tipuri de texte.
Abaterea de la normă ca efect stilistic; abateri colective şi individuale; abaterea şi stilul
autorilor
Teoria despre dihotomiile limbii în viziunea lui F. de Saussure şi a altor lingvişti.
Semnul lingvistic în interpretarea unor lingvişti: noţiuni despre semnificat şi semnificant,
coraportul dintre ele.
Procedee şi principii ale metodelor tradiţionale (comparativ-istorică, tipologică,
geografia lingvistică ş. a) şi moderne (transformaţională, distributivă, analiza de
1
constituienţi imediaţi, analiza gloto-cronologică).
BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ RECOMANDATĂ
Avram M. Gramatica pentru toţi. – Bucureşti, 1997.
Avram M. Probleme ale exprimării corecte. – Bucureşti,1987.
Bărbuţă I., Cicala A., Constantinovici E., ş.a. Gramatica uzuală a limbii române. – Chişinău,
2000.
Berejan S., Dumeniuk I., Matcas N. Lingvistica generala. – Chisinau, 1985.
Colţun Gh. Părţile secundare ale propoziţiei. – Chişinău, 2008.
Condrea I. Curs de stilistică. – Chişinău, 2008.
Corlăteanu N., I. Melniciuc. Lexicologia. – Chişinău, 1992.
Corlăteanu N.. Neologismul în opera eminesciană. – Chişinău, 2004.
Corlăteanu N.G., Zagaevschi Vl., Fonetica. – Chişinău, 1993.
Coşeriu E. Omul şi limbajul său. –Iaşi, 2009.
Coseriu E. Lingvistica din perspectiva spatiala si antropologica. – Chisinau, 1994.
Diaconescu I. Sintaxa limbii române. – Bucureşti, 1995.
Dimitriu C. Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia.Vol.I – Iaşi, 1999.
Dimitriu C. Tratat de gramatică. Sintaxa. Vol II. Sintaxa. – Iaşi, 2004.
Dumitrescu F. Dinamica lexicului românesc. – Bucureşti, 1995.
Felecan N. Paronimia în limba română. – Bucureşti, 1993.
Gherasim A.Cara N. Teoria texdtului. Antologie. – Chişinău, 2008.
Gramatica limbii române, vol. I , Cuvântul. – Bucureşti (Academia Română), 2005
Gramatica limbii române, vol. I. Enunţul. – Bucureşti (Academia Română), 2005
Hoarţă Cărăuşu L. Dinamica morfosintaxei şi pragmaticii lmbii române actuale. – Iaşi, 2007
Iordan I., Manolescu M. Introducere în lingvistica romanică. – Bucureşti, I965.
Iordan I. Stilistica limbii române. – Bucureşti, 1975.
Irimia D. Gramatica limbii române. – Iaşi, 1997.
Irimia D.. Introducere în stilistică. – Iaşi, 1999.
Marin V. Stilistica verbului românesc. – Chişinău: USM, 2005.
Marin V. Stilistică şi cultivarea vorbirii. – Chişinău, 1996.
Melniciuc I. Superlativul în limba moldovenească. – Chişinău, 1981.
Novac L., Oglindă E. Lingvistica generală. – Chişinău, 1998.
Oglindă E. Păduraru G. Introducere în lingvistică. –Chişinău, 2011.
Purice M. Ortografia şi ortoepia în şcoală. – Iasi, 2005.
Zagaevschi V. Culorile accentului. – Chişinău, 1988.
2
Subiectele pentru examenul de admitere la studii de masterat
Programul: Literatura română în context european (MP)
Disciplina: LITERATURA ROMÂNĂ
I. Folclorul literar
1.
Miturile fundamentale ale poporului român. Mitul creaţiei în legenda Monastirea
Argeşului şi valorificarea lui în literatură.
2.
Balada populară. Analiza baladei Mioriţa şi implicaţiile ei în literatura artistică.
II. Istoria literaturii române vechi
1.
Valoarea documentară şi literară a lucrărilor lui Miron Costin Letopiseţul Ţării Moldovei,
De neamul moldovenilor şi a poemului Viaţa lumii.
2.
Caracterul umanist şi patriotic al scrierilor lui D. Cantemir. Valoarea artistică, ştiinţifică
şi culturală a lucrărilor Istoria ieroglifică şi Descrierea Moldovei
3.
Valoarea literară a scrierilor lui Ion Neculce O samă de cuvinte… şi Letopiseţul Ţării
Moldovei.
III: Istoria literaturii române din sec. al. XIX-lea
1.
Particularităţile romantismului românesc. Introducţie la Dacia literară – program estetic
al romantismului românesc. Problemele–reper ale literaturii paşoptiste.
2.
Arta poetică în Pastelurile lui Vasile Alecsandri.
3.
Ciclul Scrisori – chintesenţa operei poetice eminesciene. Problematica scrisorilor.
Antiteza – axă compoziţională. Caracterul simbolic al personajelor.
4.
Poemul Luceafărul de M. Eminescu – expresie a conceptului „dor de absolut”. Structura
compoziţională, caracterul simbolic al poemului.
5.
Amintiri din copilărie de Ion Creangă – un mit al copilului universal.
6.
Valoarea comicului în dramaturgia lui I. L. Caragiale. Analiza literară a comediei
O
scrisoare pierdută.
IV. Istoria literaturii române interbelice
1.
Valenţe expresioniste şi substratul meditativ-filozofic în poezia lui Lucian Blaga.
2.
Caracterul simbolist al creaţiei lui G. Bacovia. Resursele lirismului bacovian.
3.
Viziunea realistă a lui L. Rebreanu asupra vieţii sociale şi psihologice (Ion, Pădurea
spânzuraţilor). Conflicte şi personaje.
4.
Fresca social-istorică în romanele lui M. Sadoveanu (Fraţii Jderi, Zodia Cancerului).
5.
Drama intelectualului în romanele lui C. Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război, Patul lui Procust). Viziune şi realizare artistică.
V. Istoria literaturii române postbelice
1.
Perioadele de dezvoltare a literaturii române postbelice şi caracterizarea lor. Literatura
română între dogmă şi creativitate.
2.
Rolul lui N. Labiş la înnoirea lirismului românesc. Analiza literară a poemelor Moartea
căprioarei şi Albatrosul ucis de N. Labiş.
3.
Drama ţăranului în dilogia Moromeţii de M. Preda. Evoluţia protagoniştilor Ilie şi
Nicolae Moromete. Simboluri – cheie ale romanului.
4.
Tipologia personajelor în romanul Povara bunătăţii noastre de Ion Druţă (Onache
Cărăbuş, Mircea Moraru ş.a.).
5.
Valori etice şi spirituale în dramaturgia lui I. Druţă (Păsările tinereţii noastre, Frumos şi
sfânt ş.a.)
6.
Poetica modernă a inversului în creaţia lui N. Stănescu. Metafora
paradoxală şi funcţiile ei estetice.
7.
Întoarcerea la izvoare în poezia lui Gr. Vieru. Varietatea tematică şi ipostazele eului
liric.
8.
Sondajul psihologic al timpului interior în romanul Zbor frânt de Vl.Beşleagă.
9.
Singur în faţa dragostei (1966) de A. Busuioc în contextul evoluţiei romanului din
3
10.
Moldova. Radu Negrescu – un “ antierou”.
Originalitatea viziunii artistice a generaţiei şaptezeciste (N. Dabija, L. Lari,
V. Romanciuc ş.a.).
BIBLIOGRAFIE GENERALA
I. Folclorul literar
* Bârlea, Ov. Istoria folcloristicii româneşti. – Bucureşti: EER, 1974.
 Caraman, P. Studii de folclor, vol. III. – Bucureşti: Minerva, 1995.
 Creaţia populară (sub red. lui Gr. Botezatu). – Chişinău: Ştiinţa, 1991.
 Pop, Mihai, Ruxăndoiu, Pavel. Folclor literar românesc.– Bucureşti, 1991.
 Vrabie, Gh. Din estetica poeziei populare. – Bucureşti: Editura Albatros, 1990.
II. Istoria literaturii române vechi
 Cartojan, Nicolae. Istoria literaturii române vechi. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale
Române, 1996.
 Ciobanu, Ştefan. Istoria literaturii române vechi. – Chişinău: Ed. Hyperion, 1992.
 Coroban, Vasile. Dimitrie Cantemir – scriitor umanist. – Chişinău: Ed. Cartea Moldovei, 2003.
 Dodiţă, Gheorghe. Literatura română veche. Manual-crestomaţie. Coordonator: M. Dolgan.
vol. I – 2000; vol. II – 2002. – Chişinău: CEP USM.
 Moldovanu, Dragoş. Dimitrie Cantemir între umanism şi baroc. – Iaşi: Editura Universităţii
„Al. I. Cuza”, 2002.
 Puiu, Enache. Viaţa şi opera lui Miron Costin. – Bucureşti: Ed. Academiei, 1975.
 Velciu, Dumitru. Ion Neculce. – Bucureşti: Editura Tineretului, 1968.
 Velciu, Dumitru. Miron Costin. Interpretări şi comentarii. – Bucureşti: Ed. Minerva, 1973.
III. Istoria literaturii române din secolul al XIX-lea
* Alexandru, George. Caragiale. Glose. Dispute. Analize. – Bucureşti, 1996.
 Bălu, Ion. Viaţa lui Ion Creangă. – Bucureşti, 1990.
 Călinescu, Alexandru. Caragiale sau vârsta modernă a literaturii. – Bucureşti, 1976.
 Del Conte, Rosa. Eminescu sau despre absolut. – Cluj-Napoca, 1990.
 Fanache, V. Caragiale. – Cluj-Napoca, 1984.
 Manolescu, Nicolae. Istoria critică a literaturii române. – Bucureşti, 1997.
 Petraş, Irina. Ion Creangă. Povestitorul. – Bucureşti, 1992.
 Petrescu, Ioana Em. Eminescu. Modele cosmologice şi viziuni poetice. – Bucureşti, 2000.
 Vodă Căpuşan, Maria. Despre Caragiale. – Cluj-Napoca, 1992.
IV. Istoria literaturii române interbelice
 Călinescu, George. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Bucureşti:
Editura Minerva, 1986.
 Cimpoi,Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, ed. a II-a. – Chişinău:
Editura ARC, 1997.
 Crăciun, Gheorghe (coord.). Istoria didactică a literaturii române. – Chişinău: Editura Cartier,
1997.
 Micu,Dumitru. Scurtă istorie a literaturii române, vol. II. – Bucureşti: Editura Iriana,1995.
 Rotaru, Ion. O istorie a literaturii române, vol. II. – Bucureşti: Editura Minerva, 1972.
 Protopopescu, Alexandru. Romanul psihologic românesc, ed. a-II-a. – Piteşti-Braşov-ClujNapoca: Editura Paralela 45, 2000.
V. Istoria literaturii române postbelice
4
 Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. Ed. a II-a. – Chişinău:
Editura Arc, 1997.
 Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări. (Concepţie şi întocmire
Mihail Dolgan). – Chişinău: „Tipografia Centrală”, 1998.
 Popa, Marian. O istorie a literaturii române de azi pe mâine. În 2 volume. – Bucureşti: Ed.
Luceafărul, 2001.
 Rotaru, Ion. O istorie a literaturii române. În 7 volume. – Vol. 5. – Bucureşti: Editura
„Niculescu”, 2000.
 Simion, Eugen. Scriitori
români de azi. În 4 volume. – Bucureşti: Editura Cartea
Românească, 1976, 1978, 1979, 1989. La Chişinău: Eugen Simion. Scriitori români de azi. (Întro variantă prescurtată şi completată). – Editura Litera, 1998.
 Bălu, Ion. Nicolae Labiş. Studiu monografic. – Bucureşti: Editura Albatros, 1982.
* Dolgan, M. Poezia contemporană, mod de existenţă în Metaforă şi Idee. – Chişinău: CEP
USM, 2007.
* Orientări artistice şi stilistice în literatura contemporană. Monografie colectivă în 2 volume.
Întocmire şi coordonator: Mihail Dolgan. – Chişinău: CEP USM, 2003.
 Fonari, Victoria. Factorii intelectual şi sentimental în opera lui Aureliu Busuioc. – Chişinău:
CEP USM, 2003.
 Mincu, Ştefania. Nichita Stănescu între poesis şi poiein. – Bucureşti: Ed. Eminescu, 1991.
 Opera lui Ion Druţă: univers artistic, spiritual, filozofic. Monografie colectivă în 2 volume
(Întocmire, coordonator, coautor şi redactor ştiinţific: Mihail Dolgan). – Chişinău: CEP USM,
2004.
* Fenomenul artistic Ion Druţă. Monografie colectivă internaţională. Întocmire, coordonator,
coautor şi redactor ştiinţific: Mihail Dolgan. – Chişinău: „Tipografia Centrală”, 2008.
 Zane, Rodica. Marin Preda. Monografie. – Braşov: Editura Aula, 2001.
5
Subiectele pentru examenul de admitere la studii de masterat
Programul: Civilizaţie europeană (Mari cărţi ale umanităţii), MP, 120 credite
Disciplina: LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ
Notă explicativă:
Examenul la Literatura română şi universală constă în rezumarea şi comentarea unui fragment
de text, prin analiza ideilor de bază, explicarea unor noţiuni din context, recunoaşterea
personajelor, identificarea autorului operei date. Analiza se va axa pe o bună cunoaştere a
textului şi a contextului sociocultural în care a fost creat şi pe bagajul de cunoştinţe ale
candidaţilor.
Fragmentele pentru analiză vor fi selectate din următoarele opere:
1. Evangheliile canonice
2. Niccolò Machiavelli, Principele
3. William Shakespeare, Hamlet
4. Fiodor Dostoievski, Fraţii Karamazov
5. Barbu Ştefănescu Delavrancea, Apus de soare
6. Mihail Sadoveanu, Zodia cancerului
7.Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni
6
Subiectele pentru examenul de admitere la studii de masterat
Programul: Limba şi literatura rusă: comunicare interculturală şi organizaţională (MP)
Disciplina: LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
Фольклор как особый вид русской духовной культуры.
«Слово о полку Игореве» как памятник древнерусской литературы. Проблема
жанра, идейное содержание, система образов.
И.А Крылов – баснописец. Своеобразие басен Крылова.
Комедия А.С. Грибоедова «Горе от ума». Идеи и образы, жанр, конфликт, стиль.
Лирика А.С. Пушкина. Темы, проблемы, художественное своеобразие.
«Евгений Онегин» А.С. Пушкина как первый русский реалистический роман.
Система образов, жанр, композиция. Образ автора в повествовании.
Лирика М.Ю. Лермонтова. Основные темы, идеи и художественное своеобразие.
«Герой нашего времени» М.Ю. Лермонтова как философский роман.
Художественный метод, система образов, композиция, приёмы и средства
изображения внутренней жизни Печорина.
«Мёртвые души» Н.В. Гоголя. Идейный пафос, система образов, жанр и
композиция. Особенности гоголевской сатиры.
Роман Ф.М. Достоевского «Преступление и наказание». Социально-философская
проблематика, жанр, композиция, сюжет, идеи, образы.
Роман «Война и мир» как роман-эпопея. Социально—философская проблематика.
Идейно—нравственные искания героев. Своеобразие психологического анализа.
Художественное новаторство драматургии А.П. Чехова «Чайка», «Дядя Ваня»,
«Вишнёвый сад» (по выбору).
Творческий путь С. Есенина. Лирика и поэмы.
Драматургия М. Горького / «На дне», «Егор Булычев» и другие, «Васса
Железнова» - по выбору/.
Творческий путь В. Маяковского. Лирика, её художественное новаторство.
Роман М. Булгакова «Мастер и Маргарита». Проблематика, жанр, идейно—
художественное своеобразие.
Творческий путь А. Ахматовой. Лирика и поэмы.
Проза М. Шолохова. Характеристика романа—эпопеи «Тихий Дон».
Деревенская проза 60-80-х гг. /Б. Можаев, Ф. Абрамов, В. Шукшин/.
Творчество А. Солженицына. Место писателя в истории русской литературы.
Современный русский литературный язык как нормативная и обработанная форма
языка.
Понятие системы в применении к фонетической стороне языка. Сегментные и
суперсегментные единицы. Признаки, положенные в основу их классификации.
Лексические аспекты изучения слова как основной единицы языка. Типы
лексических значений.
Системные аспекты изучения лексики (полисемия, омонимия, паронимия,
синонимия и антонимия; лексико-семантические группы и тематические группы).
Словообразование и морфематика как особые разделы науки о языке; их основные
единицы.
Основные понятия части речи как основные лексико-грамматические разряды
слов. Самостоятельные и служебные части речи.
Существительное как часть речи. Грамматические категории.
Имя прилагательное как часть речи. Лексико-грамматические разряды и
грамматические категории.
Местоимение как часть речи. Разряды местоимений по значению и соотношению с
7
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
другими частями речи. Стилистическая роль местоимений.
Имя числительное как часть речи. Вопрос об объеме части речи. Особенности
сочетаний числительных и существительных.
Глагол как часть речи, его грамматические категории.
Синтаксические отношения и виды синтаксических связей. Колебание в
управлении.
Словосочетание. Спорные вопросы в теории словосочетания. Аспекты анализа
словосочетания.
Структурный аспект простого предложения. Главные члены двусоставного
предложения. Типология и способы выражения подлежащих и сказуемых.
Колебания в согласовании подлежащих и сказуемых.
Односоставные предложения. Понятия о структурной схеме предложения.
Второстепенные члены предложения. Синкретизм второстепенных членов.
Детерминанты, осложняющие структуру простого предложения. Знаки
препинания.
Бессоюзное сложное предложение. Его типология. Знаки препинания.
Сложносочиненное предложение. Структурно - семантическая типология. Знаки
препинания.
Вопрос о классификации сложноподчиненных предложений. Знаки препинания.
Текст, основные признаки текста, типы текстов. Аспекты анализа текста.
8